Colocviul a reunit personalităţi ale psihanalizei internaţionale precum Salomon Resnick – veteran al psihanalizei argentiniene, care a lucrat cu legendarii Melanie Klein şi W.R. Bion –, François Marty, Fausto Petrella, Didier Lauru, René Roussillon, Michel Vincent, Luis Rodriguez de la Sierra, Cléôpatre Athanassiou-Popesco, Annaïk Fève, Giampaolo Kluzer şi mulţi alţii.
Lor li s-au alăturat, în calitate de gazde, psihanaliştii români Vera Şandor, Alfred Dumitrescu, Vasile Dem. Zamfirescu, Brândușa Orășanu, Rita Teodoru ş.a.
Nu în ultimul rând, trebuie amintite aici Nadia Bujor, membru al Societăţii de Psihanaliză din Paris, cu un rol determinant în organizarea colocviului, şi Irena Talaban, doctor în psihopatologie în Franţa şi autoarea unor interesante lucrări de psihanaliză culturală.
Printre intelectualii români participanţi la colocviu, mulţi dintre ei prezentând lucrări în ateliere, îi amintim aici pe Stefan Borbély, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Matei, Valentin Protopopescu, Gheorghe Schwartz, Ion Vianu ş.a.
Cele trei zile de comunicări şi de dezbateri organizate în cadrul sesiunilor plenare şi al numeroaselor ateliere au avut drept temă principală formele actuale ale urii şi ale violenţei, privite generic, dar, foarte adesea, şi ca fenomene româneşti.
Discuţiile şi comunicările au urmat trei mari direcţii: ura de sine, ura faţă de celălalt şi ura în cultură; fiecare dintre aceste teme a fost împărţită apoi în subteme: ura de sine în adolescenţă sau în legăturile familiale, ura suicidară, ameninţarea narcisică, anorexia, voinţa de putere, ura ca moştenire, xenofobia, ura în concertele rock, ura faţă de istorie, ura în comunism şi în postcomunism, ura în filozofie şi în religie etc.