Dana Botan
Angela Bederu
Mihai Corciova
1.Corp
Engleza: body; Germana: koper
Dictionarul de psihanaliza – editura Univers Enciclopedic Gold 2009
Concept opus in mod traditional aceluia de psihism. Acest concept si acest dualism au fost complet bulversate, intr-o prima perioada, ca urmare a introducerii de catre Freud a conceptelor de conversiune isterica si de impulsie, si, intr-o a doua perioads, ca urmare a elaborarii de catre Lacan a conceptelor de corp propriu, de imagine speculara, de corp real, corp symbolic, corp de semnificatii si de obiect a
2.Corporalizat si decorporalizat
Dictionar critic de psihanaliza- Charles Rycroft, editura Trei
Termeni folositi de Ling (1960) pentru a descie doua stari ale finite, starea de corporalizare fiind aceea detinuta de persoanele dotate cu siguranta ontological primara (vezi ontologie), care “ simt ca au luat fiinta atunci cand a luat fiinta si corpul lor si vor lua sfarsit atunci cand corpul lor va muri” ,starea de decorporalizare fiind aceea detinuta de persoanele carora le lipseste siguranta ontological primara si care au sentimental de a fi detasate de corpul lor.
3.Functia alfa/ Functia beta
Dictionar de psihanaliza- Elisabeth Roudinesco, Michel Plon, editura Trei
Bazandu-se pe filosofia kantiana, Bion a impartit aparatul psihic in doua functii mentale: functia alfa corespunzatoare fenomenului, si functia beta, corespunzatoare noumenului (lucrul in sine,idea. Pentru Bion, functia alfa apara subiectul de starea psihotica, si functia beta il expune acesteia.
4.Ideograme
Inscriptie preverbala a unui gand primitiv
5.Continator/Continut
Dictionar de psihanaliza- Elisabeth Roudinesco, Michel Plon, editura Trei
Bion a preluat de la Paul Shilder notiunea de imagine a corpului si a dezvoltat ideea dupa care grupurile si indivizii sunt compusi dintr-un continator si un continut. Daca pentru un subiect dat, grupul functioneaza ca un continator, fiecare subiect are in el si un continut, sau presupozitie de baza, care ii determina emotiile. Personalitatea psihotica este o componenta normala a Eului. Aceasta fie distruge Eul, impiedicand orice forma de acces la simbolizare, fie, coexista cu alte aspecte ale Eului, fara sa devina un agent distructiv.
6.Grila
Este un model de cura, construit de Bion, compusa dintr-un ax vertical cu opt litere (de la A la H) aratand gradul de complexitate al enuntului, si un ax orizontal cu sase cifre (de la 1 la 6) reprezentand relatia transferentiala. Grila urmand sa-l ajute pe practician in relatia sa, si sa confere practicii psihanalizei o baza stiintifica.
7.Disocierea peritraumatică
Este înalt corelată cu tulburarea post-traumatică de stres. Tendinţele disociative sunt, în egală măsură, corelate cu traumele copilăriei. Anxietatea extremă şi starea de iritabilitate pot fi, la rândul lor, în conexiune directă cu disocierea. Cu toate acestea, disocierea tranzitorie din momentul producerii traumei este un proces normal şi chiar protectiv, deoarece codifică o cantitate mai mică de evenimente traumatizante. Experienţa clinică a scos în evidenţă faptul că tulburările disociative care implică derealizare şi depersonalizare sunt mult mai nocive decât alterările atenţiei.
8.Memorie somatica
Se bazeaza pe reteaua de comunicare a sistemului nervos al corpului. In cee ace priveste trauma, trei diviziuni ale sistemului nervos sunt cele mai relevante: cea senzoriala, cea autonoma si cea somatica. O persoana percepe lumea prin intermediul simturilor. Acestea furnizeaza creierului un feedback continuu despre starea mediului intern si extern. Prin intermediul simturilor ia forma realitatea. Tot acest aport de informatii si mai mult de atat, este transmis catre creier tot timpul in mod contient sau nu. Fiecare din aceste semnale reprezinta o senzatie, fie ca vine de la periferia corpului sau din interiorul acestuia.
9.Disociere corp-minte
Termenul disociere a facut parte din lexicul psihologic timp de mai mult de o suta cincizeci de ani. A fost utilizat pentru prima data de MOREANU DE TOURS in 1845 (van der Hart & Friedman 1989) intr-o incercare de a intelege isteria. Conceptul a fost dez. De Pierre Janet. Chiar daca acest concept a fost utilizat o mare perioada de timp, inca nu e cunoscuta modalitatea in care se produce disocierea, cu toate ca exista multe speculatii. Aceasta pare a fi un fenomen neurobiologic care apare in situatii de stres extrem. Nu se stie daca reprezinta o incercare a corpului si a mintii de a atenua impactul traumei sau un rezultat secundar al acestuia. Este posibil ca disocierea sa reprezinte incercarea mintii de a evada cand fuga nu este posibil.
10.Eclipsa corpului
Ferari vede corpul ca fiind primar și se referă la acesta ca „obiectul concret originar”; acesta nu este corpul în sens fenomenologic sau medical, ci un obiect viu capabil să emită senzații și dotat cu structuri specializate, cum ar fi organele de simț, având capacități de percepție.
„Să presupunem că funcționarea mentală începe cu prima înregistrare a unei percepții senzoriale, astfel încât operațiunile de percepere a unei senzații și de înregistrare a acesteia iau semnificații diferite ... Înregistrarea se datorează, probabil, necesității de a plasa percepția senzorială, care altfel ar fi complet invazivă, la distanță și, în același timp, să îi confere un sens.
(Ferrari, 1992: 35)
11.Impachetarea
“Impachetarea” este o tehnica de a face perceptia corpului mai prezenta, si prin aceasta mai reala, la pacienti cu perturbari psihice severe care, pentru a simti ca exista, incerca sa re-castige contactul cu propriul corp printr-o explozie de senzatii, implicand in unele cazuri auto-mutilarea. “Impachetarea” reprezinta o modalitate de a compensa lipsa unor reprezentari ale organismului. Senzatiile corporale primite pe parcursul sesiunilor ofera un material cu ajutorul caruia copilul poate construi un suport representational care poate elibera anxietatile profunde conectate de aceasta conditie fragila .
(Delion, 2010: 105–108).